Cum schimbă AI-ul modul nostru de a gândi?
Pentru că da, îl schimbă.
Mihai Dumbravă
10/7/20264 min read
M-am tot gândit cum să scriu articolul ăsta și în ce ton. Este un punct de vedere, în primul rând, personal, pe care îl susțin cu propria mea experiență, căutare și documentare manuală, de data asta fără input de la AI.
Interacționez cu mulți oameni în contextul AI și observ două comportamente care se remarcă în conversațiile cu LLM-urile, adică ChatGPT, Claude și alte intrumente AI pe care le folosește lumea.
dacă răspunsul ne este pe plac, replica este: „am zis eu... am avut dreptate... și AI-ul zice sau face ca mine”
dacă răspunsul este mai greu de digerat sau de înțeles, zicem că: „AI-ul nu are habar despre ce vorbește, a luat-o razna, a dat-o ca la americani, nu se aplică aici”.
Practic, primul instinct este acela al validării propriilor noastre idei și concepte.
Încet, încet, LLM-urile nu mai sunt doar despre conversație, ci despre lucru autonom la un task anume: fă-mi o listă cu, fă-mi o traducere, fă-mi o prezentare, un rezumat, trimite un mail, pune în calendar, fă-mi o analiză a etc.
Dacă o sarcină ni se pare dificilă, probabil că ne solicită gândirea critică, memoria și atenția. Dacă o externalizăm, chiar și parțial, către un LLM, riscăm să ne bazăm prea mult pe gândirea rapidă, bazată pe intuiție și emoții și să folosim mai puțin gândirea lentă/deliberată, cea care presupune raționament logic și concentrare.
Cu alte cuvinte, poate avea un efect negativ asupra modului nostru de a gândi și chiar să aducă dezechilibru între gândirea rapidă și cea lentă a sistemului nostru cognitiv.
Am văzut în practică multe cazuri în care formularea AI-ului vine cu atâta autoritate, încât mintea noastră nu mai ridică întrebări și nu mai generează căi alternative de gândire. Riscăm, astfel, o pierdere a originalității.
Există și cercetări recente care merg în această direcție: un studiu publicat la CHI 2025, realizat pe 319 lucrători din domeniul cunoașterii și bazat pe 936 de exemple de utilizare a AI-ului, a găsit că o încredere mai mare în AI era asociată cu mai puțin efort de gândire critică, în timp ce o încredere mai mare în propriile capacități era asociată cu mai multă gândire critică.
Pe măsură ce scriu, îmi amintesc de momentul în care profesorii spuneau că o să ne prostim de tot folosind calculatorul de birou, dacă scriem pe tastatură și nu de mână, sau dacă nu mai citim cărțile și vedem filmele. În cele din urmă, s-a dovedit a fi o alegere. Generațiile '70-'80-'90 au în continuare medici, cercetători, inventatori, scriitori, genii.
Dacă ne uităm mai în amănunt și la ce spun specialiștii, poate, din cauzele de mai sus, cumulate cu social media și ecranele de care am ajuns să depindem, ne aflăm în declin cognitiv.
Conceptul de „cognitive offloading” este deja bine documentat în literatura de specialitate și descrie situațiile în care folosim instrumente sau mediul extern pentru a reduce efortul cognitiv pe care trebuie să îl depunem noi înșine.
E clar că AI-ul ne poate influența deciziile, convingerile și acțiunile într-un mod nemaîntâlnit până acum. AI-ul a redefinit felul în care ne formăm și exprimăm opiniile, deci, în mod clar, schimbă interacțiunea pe care o avem atât cu sinele, cât și cu cei din jur.
Consider că, în continuare, cea mai mare problemă este aceea că istoria recentă este marcată de instrumente care au apărut în viața noastră fără a fi pregătiți în utilizarea lor eficientă și constructivă, ci, dimpotrivă, ca resursă de monetizare, influențare, capitalizare.
Ce fac eu astăzi și ce am văzut că funcționează pentru a stimula propriul proces de gândire, fără a refuza în același timp tehnologia, ci, dimpotrivă, maximizând dublul potențial: personal/uman și tehnologic.
Mai întâi, gândesc. Chiar dacă am ceva simplu de făcut, înainte de a discuta cu AI-ul sau de a da un task, trec prin filtrul personal ce și cum aș face, cum aș aborda etc. Practic, îmi aloc câteva minute și îmi generez propria imagine, propriile idei.
Folosesc AI-ul pentru a-mi provoca gândirea. Fie că e vorba de un brainstorming sau de a trage niște concluzii, pun AI-ul să îmi adreseze întrebări pentru a explora mai multe perspective. Rămân deschis și analizez, astfel încât să trec totul printr-un filtru personal.
Redirecționez energia în direcții constructive. Când automatizez mici task-uri sau pur și simplu fac economie de timp folosind AI-ul, folosesc timpul ca să mă documentez sau să învăț lucruri noi.
Adaug fricțiune cognitivă. Îmi găsesc timp de petrecut în liniște, chiar și câteva minute, fără podcast, fără muzică, fără nimic, timp în care pun la îndoială ideile sau conceptele la care am ajuns singuri sau cu ajutorul AI.
Mai mult sau mai puțin SF, în mod clar AI-ul și utilizarea lui vor avea un impact transgenerațional. Cum va arăta viitorul vom descoperi împreună, însă tu ce faci acum pentru tine și mintea ta?
Sursa: Microsoft Research / Computer Human Interaction (CHI) 2025