Cuvinte de adăugat în dicționar
Ediția digital wellness.
Ana-Maria Doicaru
10/14/20262 min read
Mă declar fan cuvinte. Le aleg cu grijă, le pronunț atent și cred cu tărie că au un sens, dincolo de a ne ajuta să ne înțelegem între noi. Mai cred că nu alegem întâmplător cum ne exprimăm: vorbele folosite ne descriu mai bine decât credem că ne putem cunoaște noi înșine și, în final, ne reprezintă.
În lumea actuală, în care ne exprimăm prin emoticoane și reacții, cuvintele aduse de digitalizare au devenit normalitate. Tu îți amintești cel mai recent cuvânt nou învățat în limba română? Cât de repede l-ai reținut? Și, mai ales, cât de repede l-ai introdus în vocabularul tău uzual?
Cuvintele „digitale” au ceva aparte: nu ne sunt mereu explicate, nu le găsim întotdeauna în dicționar și, totuși, le folosim des. Le folosim în conversații, le recunoaștem în comportamentul nostru și, uneori, ne amuzăm de ele.
Scroll. FoMO. Doomscrolling. Ghosting. Multitasking. Block. Viral.
Digitalul nu ne-a adus doar dispozitive și aplicații, ci și cuvinte pentru lucruri pe care le facem, le simțim sau le tolerăm aproape fără să ne mai întrebăm de ce.
Când un comportament primește un nume, începem să-l vedem mai ușor.
Doomscrolling descrie obiceiul de a continua să consumăm știri negative, deși ne afectează starea.
FoMO (Fear of Missing Out) numește teama că pierdem ceva important dacă nu suntem conectați.
Phubbing descrie momentul în care ignorăm persoana de lângă noi pentru a ne uita la telefon.
Unfollow este atunci când nu mai urmărești pe cineva online.
Nu sunt doar cuvinte la modă. Sunt concepte care ne ajută să observăm relația dintre tehnologie, atenție și comportament.
Cercetările despre FoMO au arătat că teama de a rata experiențele celorlalți este asociată cu utilizarea mai intensă a rețelelor sociale. O analiză care a inclus 29 de studii explorează legătura dintre FoMO, utilizarea rețelelor sociale, comparația socială și starea de bine în rândul generației Z. Literatura analizată indică asocieri între FoMO și implicarea mai intensă în social media, precum și între FoMO și anumite rezultate psihologice nefavorabile.
O altă analiză a identificat asocieri între phubbing-ul partenerului și o satisfacție mai scăzută în relație, mai puțină intimitate și apropiere emoțională, precum și cu mai multe conflicte.
Dar nu orice scroll este o problemă. Nu orice notificare ne distrage. Și nu orice moment petrecut online ne îndepărtează de noi sau de ceilalți.
Diferența o face felul în care folosim tehnologia și măsura în care alegem conștient să o folosim.
Poate că noi chiar avem nevoie de aceste cuvinte tocmai pentru a recunoaște mai ușor comportamentele care au devenit atât de obișnuite, într-un timp atât de scurt, încât nici nu le mai observăm.
Așa că, până când scroll, doomscrolling sau phubbing își găsesc locul într-un dicționar românesc, le putem face loc într-o conversație cu noi înșine.
Uneori, primul pas spre o relație mai conștientă cu tehnologia începe cu o întrebare simplă.
Cât din ceea ce facem online este alegere și cât este reflex?
Surse
Latupeirissa, J. J. P., & Cistadewi, N. M. W. (2025). Social Media Trends and FoMO Among Gen Z: A Systematic Literature Review. Observatorio (OBS*)
Ni, N., Ahrari, S., Zaremohzzabieh, Z., Zarean, M., & Roslan, S. (2025). A meta-analytic study of partner phubbing and its antecedents and consequences. Frontiers in Psychology