E firesc să scrollezi, însă cât?
Scroll-ul nu e făcut să se termine.
Ana-Maria Doicaru
9/28/20262 min read
Deschizi telefonul „doar un minut” să verifici cât e ceasul sau un mesaj. Peste 20 de minute ești încă acolo și nici nu mai ții minte ce ai văzut.
Mi se întâmplă să deschid telefonul din reflex, fără să caut ceva anume, și mă trezesc pe feed, văzând reel-uri și postări fără să știu dacă de asta am nevoie în acel moment.
Nu e o problemă de voință. Aplicațiile sunt construite ca să nu ne oprim niciodată: derularea infinită nu are un punct natural de oprire, iar recompensele (un like, o poveste nouă, o imagine surprinzătoare) vin imprevizibil, exact ca la un aparat de jocuri.
Personal, mi se pare surprinzătoare viteza cu care am ajuns să derulăm conținutul. Ți s-a întâmplat vreodată să vrei să revii la un reel văzut mai devreme, crezând că e cu 2-3 reel-uri mai sus? Și să dai scroll mult mai mult, de fapt, poate chiar vreo 10? Consumăm mult mai mult conținut decât ne dăm seama.
Scroll-ul și atenția. O meta-analiză din 2025, care a reunit 71 de studii și aproape 98.000 de participanți, a găsit că folosirea video-urilor scurte se asociază cu atenție și control inhibitor mai slabe, adică cu abilitatea de a te opri din ceva. Sunt asocieri, nu dovada unei cauze, dar descriu exact ce simțim: derulăm mult și reținem puțin.
Reducerea ajută. O altă meta-analiză din 2025 (May, Malouff și Meynadier), pe zece studii randomizate cu 1.491 de participanți, arată că limitarea sau întreruperea rețelelor sociale scade simptomele depresive. Efectul e mic spre moderat, deci nu e o soluție miraculoasă, dar e o schimbare care contează.
Limita de timp nu ajunge. Într-un experiment cu studenți (Collis și Eggers, 2022), accesul la Facebook, Instagram și Snapchat a fost limitat la 10 minute pe zi. Participanții au trecut pe mesagerie instant, iar timpul total pe dispozitive nu a scăzut. Pentru mine, asta spune mult: o regulă impusă din exterior nu schimbă obiceiul, dacă nu se schimbă și intenția din spatele lui.
Trei idei pentru o alegere conștientă
1. Spune-ți ce vrei înainte să deschizi. „Deschid ca să răspund la un mesaj” sau „Am zece minute de distracție”. Când știi de ce ai luat telefonul, observi mai ușor momentul în care ai trecut de la „am ales” la „derulez din inerție”.
2. Pune puțină fricțiune. Scoate aplicațiile de pe ecranul principal, oprește notificările neurgente, setează un limitator de timp. Fiecare pas în plus îi dă creierului o secundă să se întrebe: chiar vreau asta?
3. Fă testul de amintire. După o sesiune de scroll, întreabă-te: „Ce am reținut de acolo?” Dacă răspunsul e „nimic”, ai aflat ceva util.
Digital wellness nu înseamnă să renunți la tehnologie. Înseamnă să decizi tu când, cât și de ce o folosești. Și poate totul începe de la a-ți aminti: ce ai văzut ultima dată?
Surse
May, W., Malouff, J. M., & Meynadier, J. (2025). Reducing Social Media Use Decreases Depression Symptoms: A Meta-Analysis of Randomised Controlled Trials. European Journal of Investigation in Health, Psychology and Education, 15(11), 222.
Collis, A., & Eggers, F. (2022). Effects of restricting social media usage on wellbeing and performance: A randomized control trial among students. PLOS ONE, 17(8), e0272416.
Nguyen, L., Walters, J., Paul, S., Monreal Ijurco, S., Rainey, G. E., Parekh, N., Blair, G., & Darrah, M. (2025). Feeds, feelings, and focus: A systematic review and meta-analysis examining the cognitive and mental health correlates of short-form video use. Psychological Bulletin, 151(9), 1125–1146.