Stima de sine în oglinda digitală
Mediul online poate schimba imaginea pe care o avem despre noi.
Ana-Maria Doicaru
8/10/20262 min read
Înainte de a ieși afară, majoritatea ne uităm în oglindă pentru a vedea cum arătăm. Imaginea pe care o afișăm exteriorului reprezintă un interes pentru noi, mai mult sau mai puțin. Cum suntem percepuți, cel puțin „la prima vedere”, contează.
Dar, dincolo de imaginea exterioară, există o întrebare mai profundă: ce credem despre noi înșine? Stima de sine reprezintă valoarea pe care ne-o acordăm noi înșine: cât credem că valorăm, cât ne considerăm de utili, frumoși și cu sens pentru noi, dar și în societate.
Dacă în trecut ne comparam forțele, apoi bogățiile și teritoriile, iar mai târziu studiile, statutul, realizările și impactul asupra societății, odată cu apariția mediului digital, balanța înclină și în alte direcții.
Astăzi ne comparăm și în profiluri, fotografii, gânduri și idei, frânturi de viață și realități controlate.
Un studiu relevant în acest context este Unifying the detrimental and beneficial effects of social network site use on self-esteem: a systematic literature review, 2019, realizat de Krause, Baum, Baumann și Krasnova. Autorii identifică trei procese prin care experiența pe rețelele sociale poate influența stima de sine: comparația socială, feedbackul social și autoreflecția.
Comparația socială – cu cine mă compar?
Comparația cu ceilalți este cea mai la îndemână. Fie că suntem activi pe rețelele sociale, fie că doar urmărim, comparația se poate face aproape automat.
Rareori ne comparăm însă cu realitatea completă a altcuiva. Ne comparăm propria viață cu selecția celor mai bune momente din viața lui, demne de a fi publicate. Iar această comparație ne poate face să ne evaluăm propria viață mai puțin favorabil.
Feedbackul social – ce reacții primesc?
Like-urile, comentariile și distribuirile sunt forme de feedback. Faptul că le putem număra și că le știm numărul concret ne poate face să credem că sunt date pe care ne putem baza.
Dar datele au nevoie de context pentru a deveni relevante. Nu feedbackul în sine contează, ci și interpretarea lui. Două persoane pot primi același număr de aprecieri și pot ajunge la concluzii complet diferite despre ele însele.
Autoreflecția – cum mă văd eu pe mine?
Când revenim asupra propriilor profiluri și conținuturi, nu doar ne amintim evenimente. Putem extrage informații despre propria identitate.
Teoria auto-percepției a lui Daryl Bem pornește tocmai de la această idee: uneori, oamenii își formează opinii despre ei înșiși observându-și propriul comportament. O fotografie, o postare sau felul în care ne prezentăm online poate deveni astfel o informație despre noi. Ce ne place? Ce nu ne mai reprezintă? Ce am vrea să schimbăm?
Nu toate experiențele online sunt dăunătoare și nu există un singur efect al social media asupra stimei de sine. Social media nu ne spune cine suntem. Dar ne oferă date pe care le putem transforma în concluzii despre cine credem că suntem.
Și aici intervine gândirea lucidă: să observăm ce vedem, cum interpretăm și să păstrăm contactul cu realitatea.
Identitatea noastră se formează cu mult înaintea unei postări la care primim aprecieri sau nu și continuă mult după ce închidem aplicația.
Oricât de mult ar vorbi oglinda digitală, reflexia pe care o au mintea și sufletul nostru în viața de zi cu zi ne definește cu adevărat.